Hotãrârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din data de 11 martie 1937193 Biserica osândeste francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta si în special pentru urmatoarele motive:
1. Francmasoneria învata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si adevar revelat de Dumnezeu, îndemnându-i sa admita numai ceea ce descopera cu ratiunea lor. Ea propaga astfel necredinta si lupta împotriva crestinismului, ale carui învataturi sunt revelate de Dumnezeu. Vânând pe cât mai multi intelectuali sa si-i faca membri si obisnuindu-i pe acestia sa renunte la credinta crestina, francmasoneria îi rupe de Biserica si, având în vedere influenta însemnata ce o au intelectualii asupra poporului, e de asteptat ca necredinta sa se întinda asupra unor cercuri tot mai largi, în fata propagandei anticrestine a acestei organizatii, Biserica trebuie sa raspunda cu contrapropaganda.
2. Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist - naturalista, reprobând ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului ca persoana deosebita, destinat nemuririi.
3. Din rationalismul sau, francmasoneria deduce în mod consecvent o morala pur laica, un învatamânt laic, reprobând orice principiu moral heteronom si orice educatie ce rezulta din credinta religioasa si din destinatia omului la o viata spirituala eterna. Materialismul si oportunismul cel mai cras, în toate actiunile omului, este concluzia necesara din premisele francmasoneriei. Francmasoneria îi considera pe evrei superiori crestinilor.

4. In lojile francmasone se aduna la un loc evreii si crestinii, si francmasoneria sustine ca numai cei ce se aduna în lojile ei cunosc adevarul si se înalta deasupra celorlalti oameni. Aceasta înseamna ca crestinismul nu da un avantaj în ce priveste cunoasterea adevarului si dobândirea mântuirii membrilor sai. Biserica nu poate privi impasibila cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristos sa fie considerati într-o situatie superioara crestinilor, din punct de vedere al cunoasterii adevarurilor celor mai înalte si al mântuirii. Francmasoneria vrea sa se substituie crestinismului.
5. Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor precrestine. Chiar daca unii dintre adeptii ei nu dau nici o însemnatate acestui cult se vor gasi multe spirite mai naive asupra carora acest cult sa exercite forta quasi-religioasa. în orice caz, prin acest cult francmasoneria vrea sa se substituie oricarei alte religii, deci si crestinismului. In afara de motivele acestea de ordin religios, Biserica mai are în considerare si motive de ordin social când întreprinde actiunea sa contra francmasoneriei. Francmasoneria submineaza ordinea sociala.
6. Francmasoneria este un ferment de continua si subversiva subminare a ordinii sociale prin aceea ca îsi face din functionarii statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoritati pamântesti decât acelea care reprezinta ordinea stabilita vizibil, îi face unelte în mâna unor factori nestiuti înca nici de ei, având sa lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. Este o lupta nesincera, pe la spate; niciodata nu exista o siguranta în viata statului si în ordinea stabilita. Este o lupta ce ia în sprijinul ei minciuna si întunericul, împotriva juramântului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat statului ei dau juramânt pagânesc.194
7. Francmasoneria lupta împotriva legii naturale voite de Dumnezeu, conform careia omenirea e compusa din natiuni. Biserica ortodoxa care a cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor si le-a ajutat sa-si mentina fiinta primejduita de asupritori, nu admite aceasta lupta pentru exterminarea varietatii spirituale din sânul omenirii.
Masurile ce se impun: Iar ca masurile cele mai eficace pe care Biserica întelege sa le ia împotriva acestui dusman al lui Dumnezeu, al ordinii social-morale si al natiunii, sunt urmatoarele:
1. O actiune publicistica si orala de demascare a scopurilor si a activitatii nefaste a acestei organizatii.
2. Indemnarea intelectualilor români care dovedesc a face parte din loji, sa le paraseasca, în caz contrar, Fratia Ortodoxa Româna extinsa pe toata tara va îndemna sa izoleze pe cei ce prefera sa ramâna în loji. Biserica le va refuza la moarte slujba înmormântarii, în caz ca pâna atunci ne se caiesc. De asemenea, le va refuza prezenta ca membri în corporatiile bisericesti.
3. Preotimea va învata poporul ce scopuri urmareste acela care e francmason si-l va sfatui sa se fereasca si sa nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor.
4. Sfântul Sinod si toate corporatiile bisericesti si asociatiile religioase staruie pe lânga poporul român si corpurile legiuitoare sa aduca o lege pentru desfiintarea acestei organizatii oculte, în caz ca guvernul nu o va face, Sfântul Sinod se va îngriji sa fie adusa o astfel de lege din initiativa parlamentara. Hotarârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române195 din data de 11 martie 1937 193 Referitor la aceasta pozitie vezi si la Nicolae Balan, mitropolitul Ardealului în Studii asupra francmasoneriei, citat partial de Radu Theodoru, Nazismul sionist, Ed. Alma Tip, 1997, p. 59. Se poate consulta si Mitropolitul Irineu Mihalcescu, Teologia luptatoare, Bucuresti, 1941, reeditata de Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1994. 194 Afirmatiile de la punctul 6 sunt confirmate si de informatiile culese de Serviciul Secret din acea vreme. Vezi la N. D. Stanescu, Intâmplari si oameni din Senciciul Secret, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 2002, p. 231-243. 195 Aceasta Hotarâre a fost publicata si in ziarul Miscarea, anul III, nr. 1 (22), 25 decembrie 1993 - 15 ianuarie 1994, p. 5