De ce nu ne putem ruga împreuna cu catolicii?Ce frumos este sa fie fratii împreuna! Ce frumos este sa fie crestinii uniti! Sa nu uitam însa, ca unitatea Bisericii nu sta în unitatea de interese, ci doar în unitatea de credinta, în lisus Hristos, Dumnezeu-Omul. Se fac eforturi intense de unire a Bisericilor, eforturi omenesti care exclud voia lui Dumnezeu. Apare de la început o întrebare. Poate Biserica Ortodoxa sa se uneasca cu Biserica romano-catolica? Pot ortodocsii sa se roage împreuna cu catolicii? Noi stim ca rânduielile canonice ne opresc de a ne ruga cu ereticii. Asadar, cum pot fi justificate rugaciunile comune? Se aduc tot felul de argumente fatarnice, cum ca ar fi vorba de doua Biserici surori; ca diferentele nu ar fi asa de mari; ca Hristos iubeste unitatea si alte minciuni asemanatoare. Este adevarat ca Hristos doreste unitatea, însa aceasta nu poate sa fie decât cu marturisirea aceleiasi credinte adevarate. Ce se stie despre diferentele dintre ortodocsi si catolici? În general, se stie foarte putin. Chiar si teologii stiu foarte putin în acest sens, întrucât lipsesc sursele de informare la îndemâna. La aceasta lipsa de informare se adauga dezinformarea practicata prin mass-media. Tinând cont de aceasta stare de fapt, consideram util sa lamurim pe scurt problema diferentelor dintre ortodocsi si catolici. Se considera de catre teologii ecumenisti ca nu ar fi existat motive serioase care sa justifice schisma de la 1054.

Ei considera ca interesele politice ar fi dus la schisma. În realitate, schisma a fost sustinuta de interesele materiale ale papalitatii. Ne amintim de eforturile de împacare si unire a Bisericilor, întreprinse între secolele XI-XV. Toate au fost sustinute din ratiuni politice. În sec. XVI, Biserica latina si-a continuat eforturile de atragere a ortodocsilor de partea lor, în încercarea de refacere a unitatii, prin initierea si promovarea uniatismului. Pe de alta parte, în paralel cu miscarile de reforma protestanta, se accentueaza actiunile unor miscari oculte, precum cea a rosicrucienilor, de promovare a unei renovatio care urmarea, pe de o parte distrugerea papalitatii, iar pe de alta parte crearea unei uniuni politice laice. Asa cum am putut observa din cele expuse în capitolele precedente, ecumenismul actual a fost initiat pe cai oculte de catre francmasonerie,178 fiind considerat necesar pe calea pregatirii noii ordini mondiale si a guvernului mondial. Diferentele dogmatice si de cult au început sa apara între Biserica Rasariteana si cea Apuseana cu mult înainte de 1054. Dupa acest moment, inovatiile din Biserica Apuseana s-au înmultit si marit mereu.179 Desi formal în 1965 s-au ridicat anatemele dintre cele doua Biserici, totusi diferentele dogmatice si toate inovatiile introduse de catolici au ramas. Chiar mai mult, de atunci si pâna astazi au tot crescut. De aceea se ridica o întrebare legitima: cum putem sa ne rugam cu niste eretici si schismatici si cum putem sa intram în dialog în vederea unirii cu o papalitate care prin declaratiile sale vadeste erezia? Vaticanul si papalitatea tin în întunericul ereziei pe crestinii catolici. Se fac urmatoarele constatari: 1. relativizarea învataturii de credinta ortodoxa din motive ecumeniste; 2. diferentele dintre ortodocsi si catolici cresc mereu; 3. credinciosii catolici constata ca noile învataturi ale papalitatii contravin traditiei crestine. Observatiile l si 3 denota ca, în ambele Biserici, la vârf, se încearca relativizarea învataturilor de credinta si a traditiilor. Aceste tendinte sunt observate independent atât de catre catolici cât si de catre ortodocsi. Observatia de la punctul 2, facuta de ortodocsi, se afla pe linia traditiei ortodoxe, care atrage atentia asupra diferentelor dogmatice dintre ortodocsi si catolici. În aceste conditii, cum justifica ecumenistii dialogul cu catolicii în vederea unirii? Si cum justifica rugaciunile comune, prin care se încalca flagrant rânduielile canonice ale Bisericii Ortodoxe?180 Am putea fi acuzati de exagerare sau fanatism. Ce raspundem? Invitam pe cei nelamuriti, teologi si crestini de buna credinta sa studieze lucrarile teologului ortodox Vladimir Guittee, Papalitatea schismatica si Papalitatea eretica.181 De asemenea, studiul poate fi completat si cu punctul de vedere catolic, prin consultarea lucrarii lui Maurice Pinay, Complotul împotriva Bisericii si lucrarea Cine ataca Biserica catolica!182 Si pentru ca lucrurile sa fie cât mai clare, va propunem consultarea ANEXEI III, care reliefeaza cât se poate de clar ereziile sustinute de Vatican si de actualul papa, Ioan Paul II.183 Cum sa ne unim cu o Biserica a carui papa se roaga cu vrajitorii, samanii si hindusii si care declara ca toate religiile sunt bune? Tinând cont de realitatea faptelor, asa cum este ea, consideram inacceptabile rugaciunile comune, precum si dialogurile în vederea unirii, în care nu se tine seama de necesitatea marturisirii aceleiasi credinte drepte, conforma cu hotarârile sfintelor sinoade ecumenice. Efectele implicarii ortodocsilor în miscarea ecumenica Se prea poate sa existe cititori care, ajungând pâna aici, sa se întrebe: Oare chiar asa sa fie? Oare ecumenismul sa slujeasca politica de globalizare si de satanizare a lumii? Într-un fel, întrebarile sunt justificate, de vreme ce expunerea noastra încearca sa arate cum ecumenismul surpa Biserica, îndemnându-i pe crestini catre sincretism religios si satanism. De aceea, ne-am gândit ca este potrivit sa amintim si o parte dintre efectele nefaste pe care ecumenismul le-a produs în rândul ortodocsilor si nu numai. Toti ecumenistii nostri se jura ca apara ortodoxia. Noi nu contestam marturisirea lor. Îi întrebam totusi, cum explica actiunile antiortodoxe de mai jos? - cenzurarea, în secret, a cartilor de cult; - cenzurarea literaturii teologice prin eliminarea scrierilor care demasca erezia ecumenista; - punerea în circulatie de literatura teologica pro-ecumenista; - interdictia pusa preotilor si calugarilor de a publica lucrari cu caracter antiecumenic; - încercarea de a controla tiparirea de carte religioasa cu scopul de a evita publicarea de carti ortodoxe defavorabile orientarii ecumeniste; - minimalizarea studiilor de apologetica si îndrumari misionare si înlocuirea lor cu studii de promovare a ecumenismului; - politizarea cursurilor de îndrumare preoteasca; - intimidarea si amenintarea cu demiterea si caterisirea preotilor antiecumenisti; - intimidarea si amenintarea cu excluderea din monahism a monahilor antiecumenisti. Desigur, afirmatiile noastre pot fi contestate. Cu atât mai mult cu cât masurile de intimidare si represalii pot fi acoperite de masuri disciplinare. Sau altfel spus, marturisirea de credinta ortodoxa si avertizarile asupra ereziei ecumeniste au ajuns sa fie socotite acte de indisciplina. Ce argument pot aduce ecumenistii? Ei pot veni cu argumentul ca s-au încalcat hotarârile Sf. Sinod. Noi însa, ne întrebam: De când a ajuns Sf. Sinod sa condamne pentru marturisirea de credinta ortodoxa? Daca am fost atenti la marturiile istorice, întelegem ca membrii Sfântului Sinod nu sunt infailibili, mai ales atunci când sunt preocupati de politica si avantaje materiale. Se cuvine înca o precizare, în general, hotarârile luate de Sf. Sinod pot fi justificate canonic; ceea ce nu se justifica în cazul nostru este modul de aplicare. Dintre actiunile antiortodoxe amintite mai sus, cea mai grava ni se pare aceea de cenzurare a cartilor de cult si a altor scrieri duhovnicesti, în spiritul celor hotarâte la dialogul teologic oficial cu reprezentantii cultului mozaic, New York, 1972. Referitor la cenzura se constata: 1. Eliminarea Rânduielii de primire la ortodoxie a celor de alte credinte. - Molitfelnic, Editura Istitutului Biblic si de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, (EIBMBOR), 1992, ISBN 937-9130-11-9 - este corect. - Molitfelnic, EIBMBOR, 1998, ISBN 973-9130-97-6 - este cenzurat. 2. Modificarea troparului învierii, glas I, prin eliminarea cuvântului iudei. - Vecernierul, EIBMBOR, 1974, editia a II-a - este cenzurat. - Vecernierul, Ed. Partener, Galati, 2002, ISBN 973-85743-2-3 - este cenzurat. A fost comparat cu: - Ceaslov, EIBMBOR, Bucuresti, 1992, ISBN 973-9130-11-9. - Ceaslov, EIBMBOR, Bucuresti, 1993, dupa editia din 1973. - Catavasier, Ed. MMB, Iasi, 2000, ISBN 973-9272-97-5. - Catavasier, Ed. IBMBOR, Timisoara, 1995. 3. Eliminarea completa a mai multor strofe din Prohodul Domnului. 4. Modificarea referintelor la evrei: - Proloagele, vol. I, Ed. Bunavestire, fara an, la luna octombrie, ziua 11. Merita ca cercetarile sa fie extinse. În continuare, vom prezenta câteva dintre urmarile nefaste ale implicarii ortodocsilor în miscarea ecumenica: - influentarea unor ierarhi, iar prin ei influentarea deciziilor din Bisericile locale; - influentarea preotilor prin ierarhi; - influentarea profesorilor de teologie si prin ei a învatamântului teologic;184 - efectuarea de studii teologice în universitati si institutii catolice si protestante; - organizarea de asa-zise rugaciuni comune, cu încalcarea flagranta a prevederilor sfintelor canoane;185 - eliminarea studiilor apologetice si misionare si înlocuirea lor cu studii despre ecumenism;186 - modificari în cult în numele deschiderii catre dialog; - relativizarea învataturii de credinta,187 - politizarea structurilor administrative ale Bisericii.188 În concluzia celor de mai sus, spunem ca se urmareste: - crearea de brese în sinoadele locale între ierarhii ecumenisti si cei neecumenisti; - imixtiunile politicului în treburile interne ale Bisericii; - crearea de brese în învatamântul teologic prin abaterea de la traditia ortodoxa în favoarea învataturilor eterodoxe; - încurajarea sincretismului religios; - minimalizarea principiilor moralei crestine în numele drepturilor omului. În încheierea acestui capitol, mai aducem un exemplu luat din Învatatura de credinta crestina ortodoxa, Ed. Sfintei Arhiepiscopii a Bucurestilor, Bucuresti, 1952. În raspunsul la întrebarea 228, gasim scoasa în evidenta deviza francmasoneriei: fraternitate, egalitate, libertate si dreptate.189 Credem ca aceasta deviza nu-si avea în nici un caz locul în Învatatura de credinta. Masuri ortodoxe de combatere a ereziei ecumeniste Ca masuri de combatere a ereziei ecumeniste, propunem: - rugaciuni pentru comunitate si ierarhie, pentru ca Dumnezeu sa le lumineze mintea si sa le dea curaj sa marturiseasca dreapta credinta ortodoxa; - post; - pastrarea cartilor de cult si a scrierilor duhovnicesti în editii autentice necenzurate; - propovaduirea dreptei credinte din generatie în generatie; - atentionarea tuturor fratilor ortodocsi cu privire la erezia ecumenista, care cuprinde tot mai multi clerici si ierarhi; - sustinerea misiunii antiecumeniste prin raspândirea lucrarilor ortodoxe care combat erezia. Masuri pentru întarirea misiunii ortodoxe în cadrul Bisericii. Traim într-o societate din ce în ce mai informatizata. Noul context de viata cere Bisericii si crestinilor în general sa-si adapteze metodele misionare si de aparare a credintei, prin folosirea tot mai intensa a sistemelor de calcul. În vechime cartile se copiau de mâna pe pergamente costisitoare si usor perisabile; mai târziu a început sa se foloseasca hârtia. Odata cu aparitia si raspândirea tiparului munca copistilor s-a usurat. Este de asteptat ca astazi, în era calculatoarelor, acestea sa fie folosite pentru realizarea, stocarea si transmiterea scrierilor duhovnicesti, patristice si teologice. Ca si în trecut, si astazi, calugarii sunt în fruntea acestor activitati misionare de raspândire a scrierilor duhovnicesti si patristice. Astazi ei nu mai copiaza de mâna si nici nu se mai rezuma la folosirea tiparului, ci propun folosirea pe scara larga a sistemelor informatice, atunci când se refera la raspândirea scrierilor duhovnicesti si patristice. Din pacate, administratia bisericeasca a ramas mult în urma cu folosirea sistemelor informatice în activitatea misionara, pe de o parte din lipsa pregatirii de specialitate, iar pe de alta parte datorita scaderii zelului misionar. Mai mult, vedem ca este preocupata cu precadere de interese financiare decât misionare, atunci când îngradeste dreptul la editarea190 si difuzarea de carte religioasa. Biserica trebuie sa se îngrijeasca cu prioritate de apararea adevarului de credinta si nicidecum de apararea monopolului privind editarea si difuzarea de carte. Cine trebuie sa faca misiune? În primul rând clericii si calugarii, dar nu numai ei, ci toti crestinii sunt datori sa faca misiune. Sf. Ioan Gura de Aur spune ca cea mai mare bogatie pe care un parinte o poate lasa copiilor, este credinta, dreapta credinta. Nu vilele, nu terenurile, nu masinile, nu apartamentele, nu luxul, ci credinta. Aceasta este adevarata comoara. De aceea, fiecare crestin este dator sa faca misiune cu copiii, cu rudele, cu prietenii si cu toti semenii. O carte nu poti sa o dai în acelasi timp mai multor persoane, în schimb un fisier cu o scriere duhovniceasca poti sa-l dai pe discheta la câte persoane vrei. Iata unul din marele avantaje ale informaticii! Vom încerca sa schitam în câteva cuvinte un plan de misiune care sa reprezinte un ghid pentru fiecare crestin ortodox. Exista, credem, mii de crestini care folosesc zilnic sisteme informatice (calculatoare) acasa sau la servici, dar care nu s-au gândit niciodata ca pot fi de folos si altora, adica Bisericii. Un sfat bun, o carte oferita reprezinta o fapta de milostenie. Nu putem oferi zilnic carti, în schimb mult mai usor este sa oferim câte o discheta care sa aiba stocata o carte duhovniceasca în format digital. Într-adevar, este mai usor, dar de unde sa luam cartea în format digital? O posibilitate ar fi internetul. Dar si pentru aceasta trebuie sa fie cineva care sa le puna pe un site. Ce-i de facut în aceasta situatie? Raspunsul ar fi sa ne hotarâm sa le facem chiar noi. Cum? Vom vedea în cele ce urmeaza. Ca resurse tehnice se pot folosi: - hardware: copiatoare, imprimante, scanere, calculatoare, inscriptoare de CD-uri, retele; - software: procesoare de text, OCR, procesoare de sunet, arhivatoare, aplicatii pentru prelucrat imagini, editoare html; - servicii: browsere web pentru informare, email pentru transmiterea de mesaje, chat pentru comunicatii. Ca activitati misionare putem aminti: - scanarea de texte (carti duhovnicesti sau de istorie), - scanarea de imagini, - OCR (recunoasterea de texte), - redactarea de scrieri duhovnicesti, - înregistrari audio (predici, conferinte, convorbiri), - prelucrare de arhivare audio, - arhivare pe CD-uri de texte, imagini, fisiere audio, - traducere de texte, - distribuirea de texte duhovnicesti, carti, imagini, fisiere audio pe CD-uri, prin email sau prin web, - participarea pe forumurile de discutii ortodoxe, - crearea de site-uri de informare, - crearea de arhive personale cu resurse duhovnicesti (carti, imagini, predici, dictionare etc.). Si lista poate continua. Parintii sa-si îndrume copiii spre activitati creatoare si educative. Sa-i puna sa scrie texte duhovnicesti sau chiar povesti frumoase educative, pe care sa le ofere altor copii. Si asa sa-i învete de mici sa fie milostivi si misionari. Informatia trebuie raspândita dupa pilda semanatorului.191 Pentru a combate efectele sincretismului trebuie sa ne informam semenii prin toate mijloacele posibile, inclusiv prin email si internet. Centralismul impus de Sf Sinod nu face decât rau, pentru ca ignora contextul în care traim. De ce spunem aceasta? Pentru ca raul se raspândeste de la sine si fara aprobare, în timp ce savârsirea binelui, a misiunii, este îngradita si limitata. Mai mult, într-o structura ierarhizata este suficient sa controlezi un nivel pentru ca sa compromiti întreaga activitate a structurii respective. Pe când într-o structura descentralizata, de tip "retea", sabotarea si compromiterea unei parti nu întrerupe si nici nu compromite activitatea structurii respective. Biserica Ortodoxa este organizata sinodal, adica este de tip „retea”, pe când Biserica Romano-catolica este centralizata în jurul papei si a Vaticanului. De aceea dusmanii catolicismului se lupta de veacuri sa câstige pe papa si Vaticanul ca sa poata distruge Biserica Catolica. Cu Biserica Ortodoxa, dusmanii crestinismului au mai mult de luptat pentru ca, chiar de câstiga o parte din ierarhie pentru erezia ecumenista sau pentru alte erezii, Biserica nu-i compromisa total si marturisirea adevarului se poate face mai departe. Sa revenim. Fiecare credincios trebuie sa se straduiasca sa participe la activitatea misionara a Bisericii prin folosirea resurselor pe care le are la îndemâna. Cu un efort mic, dar constant, s-ar putea obtine rezultate deosebite. Trebuie doar curaj, încredere si bunavointa, îmi aduc aminte de pilda stapânului care a tocmit muncitori la via sa.192 A iesit în ceasul al unsprezecelea si a gasit pe unii stând fara lucru si i-a întrebat: De ce stati? Si i-au raspuns: Pentru ca nu ne-a tocmit nimeni. Cunosc multi crestini buni pe care nu i-a tocmit nimeni, pe care nu i-a solicitat nimeni. Si sunt mult mai multi pe care nu-i stiu. Catre unii ca acestia ma adresez. Veniti în ogorul Domnului, lucrati pentru Dumnezeu, ajutati-va semenii si ce va fi cu dreptate Domnul va va darui! Sa ne amintim ca uniti putem face mai mult si mai bine decât singuri, caci zice Mântuitorul: Unde sunt doi sau trei adunati în numele Meu, acolo sunt si Eu. Si iarasi: de se vor uni doi sau trei sa ceara ceva în numele Meu, se va da lor. Note: 178. „Eu nu prea sunt pentru ecumenism," afirma parintele D. Staniloaie, „socotesc ca ecumenismul este produsul francmasoneriei: iarasi vor sa relativizeze credinta adevarata. Ecumenismul este panerezia timpului nostru," citat dupa Ortodoxia si internationalismul religios, Ed. Scara, 1999, p. 55.
179. Vladimir Guittee, Papalitatea eretica. Lucrarea este disponibila pe internet la adresa: http://www.angelfire.com/space2/carti/ Vezi si la Michael Harper, op. cit., p. 132.
180. Canonul 45 al Sf. Apostoli: „Episcopul, presbiterul sau diaconul daca numai s-ar ruga împreuna cu ereticii, sa se afuriseasca, iar daca le-a permis acestora sa savârseasca ceva ca si clerici sa se cateriseasca." Canonul 65 al Sf. Apostoli: „Daca vreun cleric sau laic intra în sinagoga iudeilor sau a ereticilor ca sa se roage, sa se cateriseasca si sa se afuriseasca."
181. Lucrarea este disponibila pe internet la adresa: http://www.angelfire.com/space2/carti/
182. Cele doua lucrari sunt disponibile la adresa: http://www.angelfire.com/space2/carti/
183. Referinte în limba engleza se gasesc pe internet la adresa: www.RomanCatholicism.org 184. Pr. Prof. Ion Bria, Teologia ortodoxa în România contemporana, ed. Trinitas, Iasi, 2003, p. 41, 61. 105
185. Ibidem, p. 13.
186. Ibidem, p. 89.
187. Ibidem, p. 92.
188. Ibidem, p. 105, 131.
189. Acelasi text este reprodus si în editia publicata de Editura Trinitas, la Iasi în 1999, cu titlul Credinta ortodoxa, ISBN 973-97478-7-6. A se compara cu deviza libertate - egalitate - fraternitate citata de Radu Comanescu si Emilian M. Dobrescu, Francmasoneria. O noua viziune asupra istoriei lumii civilizate, vol. I. 1991, p. 101. 190. Vezi si Hotarârea nr. 2533/2003, pct. V, a Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, publicata în revista Candela Moldovei nr. 7-8/2003.
191. Matei 13, 3-23.
192. Matei 20, 1-16.